Tehnica de urmărire în terapia familială structurală

Tehnica de urmărire în terapia familială structurală

Salvador Minuchin, psiholog pionier în terapia familială structurală, ne -a lăsat o moștenire bogată de tehnici și intervenții utile în domeniul terapiei familiale. Printre acestea, tehnica de urmărire se remarcă pentru capacitatea sa de a permite terapeutului să se adapteze familiei și să obțină o viziune clară asupra structurii și dinamicii sale. Această tehnică este o parte fundamentală a unui proces terapeutic care încearcă să înțeleagă și să abordeze problemele familiei dintr -un loc de empatie și neutralitate.

Conţinut

Comutare
  • Urmărirea și înțelegerea relațională
  • Tehnici de urmărire
    • Exemplu de caz
    • Referințe

Urmărirea și înțelegerea relațională

Urmărirea este a Metoda de observare și colectarea informațiilor relaționale, În cazul în care terapeutul încearcă să înțeleagă funcționarea și structura familiei fără a fi absorbit de propriile sale interpretări. Printr -o ascultare respectuoasă și fără a emite judecăți de valoare, Terapeutul încurajează familia să împărtășească și să -și exploreze propria narațiune.

Tehnica de urmărire are o relație profundă cu Conceptul de înțelegere relațională. Această metodologie permite terapeuților să urmărească interacțiunea și rolurile fiecărui membru în cadrul unității familiale, oferind o imagine dinamică și completă a relațiilor existente. În plus, urmărirea joacă un accent special pe modul în care interacțiunile individuale se încadrează într -un cadru mai larg de interrelații în cadrul familiei.

În acest proces, este important ca terapeutul să înțeleagă că nu poate fi complet obiectiv și că trebuie să observe cum propria sa prezență și stil influențează dinamica terapiei.

Atunci când urmăresc comportamentul familiei, terapeuții devin mai conștienți de ghidurile de interacțiune, permițându -le să înțeleagă mai bine relațiile de familie și impactul lor asupra problemelor prezentate în terapie. În acest proces, este esențial ca terapeutul să mențină o poziție de neutralitate, evitând prejudecățile și judecățile de valoare care pot afecta interpretarea sa a dinamicii familiei.

Înțelegerea relațională este principalul obiectiv al urmăririi. Atunci când se concentrează asupra modului în care fiecare membru al familiei este legat de ceilalți, terapeutul poate Începeți să înțelegeți orientările de comunicare, roluri, alianțe și conflicte în cadrul familiei. Această abordare permite o viziune sistematică și holistică a familiei, Identificarea atât a punctelor forte, cât și a zonelor de conflict sau de tensiune.

Track oferă, de asemenea, o perspectivă valoroasă pentru intervenția terapeutică. Prin înțelegerea interacțiunilor familiale și a modelelor de relații, terapeuții pot începe să lucreze cu familia pentru a deranja ghidurile de interacțiune disfuncțională și pentru a promova schimbări sănătoase. Această intervenție poate lua mai multe forme, de la furnizarea de feedback și sugestii până la schimbarea comportamentelor pentru a facilita eseul noilor forme de interacțiune.

Cadru de frontieră în terapia familială

Tehnici de urmărire

Tehnica de urmărire în terapia familială structurală se bazează pe mai multe componente cheie pentru colectarea și analizarea informațiilor despre dinamica și structurile familiei, sunt următoarele:

  1. Faceți întrebări concrete care clarifică: Aceasta este cea mai de bază pistă a urmăririi, în care terapeutul spune întrebări specifice pentru a clarifica și înțelege dinamica familiei. Întrebările pot aborda o varietate de subiecte, de la istoria și fondul familiei, la interpretarea fiecărui membru al evenimentelor și experiențelor. Terapeutul poate, de asemenea, să pună întrebări pentru a clarifica rolurile, ierarhiile, alianțele și conflictele în cadrul familiei.
  2. Interferențe în ceea ce privește ghidurile de interacțiune din cadrul familiei: Această tehnică implică faptul că terapeutul observă și comentează modelele de interacțiune și comunicare care observă în familie. Acest lucru poate ajuta familia să conștientizeze dinamica care poate funcționa inconștient sau automat.
  3. Comentarii care stimulează familia să extindă informațiile: Terapeutul poate face comentarii sau întrebări care motivează familia să împărtășească mai multe informații, să exploreze subiecte în profunzime sau să ia în considerare perspective diferite. Acesta este un mod de promovare a auto-reflecției și a dialogului în cadrul familiei.
  4. Transformă stările verbale în nonverbal: Terapeutul poate ajuta familia să -și înțeleagă propria dinamică și comunicare într -un mod mai concret și mai tangibil, traducând cuvintele și expresiile lor verbale în comportamente și acțiuni observabile.
  5. Atingând eseul de noi comportamente: Această tehnică este că terapeutul ghidează familia pentru a demonstra noi moduri de interacțiune și comunicare, promovând astfel schimbarea și adaptarea.
  6. Cunoaște limba folosită de membrii familiei: Înțelegând modul în care fiecare membru al familiei comunică, terapeutul poate identifica modele de comunicare problematice sau disfuncționale.

Aceste tehnici îi ajută pe terapeuți să urmărească și să înțeleagă complexitățile relațiilor de familie, oferind o bază solidă pentru intervenție și schimbări terapeutice. Prin practica de urmărire, terapeutul poate menține o poziție neutră și empatică, ajutând în același timp familia să exploreze și să înțeleagă propria dinamică.

Exemplu de caz

Familia López este compusă din părinți, Luis și María, și cei doi copii adolescenți, Ana și Pablo. Familia a căutat ajutor din cauza problemelor de comportament ale lui Pavel și a tensiunii generale pe care aceste probleme le -au provocat în familie.

În prima sesiune, terapeutul începe să folosească tehnica de urmărire, punând întrebări concrete pentru a înțelege mai bine dinamica familiei. De exemplu, terapeutul ar putea întreba: „Cum ar descrie fiecare dintre voi relația dvs. cu alți membri ai familiei?„Și„ Cum se descurcă conflictele sau dezacordurile în familie?-.

Prin răspunsurile la aceste întrebări și observarea interacțiunilor familiale în timpul sesiunii, terapeutul începe să observe unele modele. Luis și María par să fie foarte concentrați pe problemele lui Paul, în timp ce Ana pare să fie ignorată sau trecută cu vederea. În plus, se pare că Maria își asumă cea mai mare parte a responsabilității de a face față problemelor lui Pavel, în timp ce Luis tinde să evite conflictul.

În sesiunile ulterioare, terapeutul începe să intervină în aceste dinamici. De exemplu, puteți face comentarii care stimulează familia să exploreze aceste dinamici, cum ar fi „Mi -am dat seama că Luis, par să vă distanțați când vorbiți despre problemele lui Paul. Cum vezi această situație?„Sau” Ana, se pare că uneori te simți exclus în conversații despre Paul. Cum te face să te simți?-.

Terapeutul ar putea sugera, de asemenea, repetiția noilor comportamente. De exemplu, i -ar putea sugera lui Luis să încerce să se implice mai mult în conversațiile Pablo sau că Ana vorbește despre cum se simte când prezența ei în discuțiile de familie este ignorată.

Prin tehnica de urmărire, terapeutul poate ghida familia López să își realizeze modelele de interacțiune disfuncțională și să lucreze împreună pentru a le schimba. Acest proces de auto-reflecție și schimbare poate fi dificil, dar cu sprijinul și îndrumarea terapeutului, familia poate începe să-și îmbunătățească relațiile și să reducă tensiunea și conflictul în casa lor.

Modelul structural în terapia familială sistemică

Referințe