Creierul este constant atrofie, potrivit științei

Aveți obiceiul de a vă plânge frecvent despre diferite lucruri? Dacă da, poate fi momentul să vă gândiți la acest comportament, deoarece ar putea să vă deterioreze creierul. Un nou studiu realizat de Universitatea Stanford subliniază că creierul se plânge constant. Pe termen lung, acest comportament poate deteriora sănătatea mintală și abilitățile intelectuale.

Ancheta menționează că reclamațiile sunt urmărite de creier ca o situație de pericol. Deci, dacă ne expunem constant la acestea, senzația este prelungită, care începe o serie de mecanisme biologice. În acest articol, puteți afla mai multe detalii cu privire la acest studiu interesant.

Conţinut

• Reclamații și relația lor cu sănătatea
• Studiul lui Stanford
• 30 de minute de reclamații pot fi dăunătoare pentru creierul tău
  • Referințe

Reclamații și relația lor cu sănătatea

În general, se înțelege că o plângere un sentiment de nemulțumire care este experimentat de o situație sau o persoană. De exemplu, dacă mergem la un restaurant și chelnerii ne ignoră, ei sunt nepolitici și ne aducem mâncare rece, cu siguranță ne -am simți dezgust. La acest sentiment de supărare am putea numi o plângere și este obișnuit ca oamenii să exprime aceste plângeri cu ceilalți.

Am putea spune, de asemenea, că plângerea este un comportament comun în societățile umane. Reclamațiile pot varia de la lucruri simple, cum ar fi serviciul într -un magazin la probleme mai complexe, cum ar fi dinamica socială. La un moment dat în viața noastră ne -am plâns de ceva mic sau mare. De fapt, expunerea dezgustului nostru este un act cathartic care ne permite să ne eliberam de aceste emoții.

Cu toate acestea, există oameni care au obiceiul de a se plânge constant despre aproape toate. Când avem o conversație cu cineva de genul acesta, el ne -ar putea da impresia că nu se bucură de nimic din viața lui. Tot ce auzim sunt lucruri de genul „mă deranjează ...”, „Nu -mi place ...”, „Chiar urăsc când ...”. Chiar și într -o situație foarte plăcută, este probabil să găsească o problemă care, potrivit lor, strică întreaga experiență.

În urma acestei linii, o lucrare făcută la Universitatea Stanford explică faptul că plângerea constant atrofiați creierul. De fapt, nu numai cine se plâng pot suferi deteriorare, ci și cei expuși la reclamațiile altora. Consecințele plângerilor cu privire la creier nu se limitează la abilități cognitive, ci și la sănătatea emoțională.

Studiul lui Stanford

Pentru a ajunge la concluzia anterioară, o echipă de cercetători Stanford a folosit imagini prin rezonanță magnetică. Obiectivul său a fost să verifice relația dintre experiențele stresante, hormonii de stres și reducerea mărimii hipocampului.

Reamintim că stresul este o reacție fiziologică a corpului nostru care este activată în situații pe care creierul le percepe ca fiind periculoasă sau amenințătoare. De exemplu, dacă suntem în fața unui animal sălbatic și agresiv, creierul nostru va percepe pericolul și va pregăti corpul să răspundă. În acest caz, o serie de substanțe sunt eliberate în corpul nostru care ne ajută să fugim sau să luptăm cu amenințarea. Cel mai cunoscut dintre acești hormoni este cortizolul, numit și „hormon de stres”.

În situații ca acestea, este posibil să se afirme că stresul este natural și necesar pentru ca organismul să facă față cerințelor mediului. Problema apare atunci când acest răspuns la stres devine o situație frecventă din orice motiv. Acesta este tocmai motivul pentru care creierul se plânge constant în funcție de cercetători.

În acest sens, creierul percepe plângerile ca o situație problematică și, prin urmare, stresant. În consecință, hormonii sunt eliberați pentru a face față stresului în corpul nostru continuu.

În plus, DR. Travis Bradberry, autor al Cum comlainingul îți reîncepe creierul pentru negativitate El explică că reclamațiile frecvente reconfigurează creierul. Potrivit expertului, creierul se potrivește pentru a anticipa mai rapid reclamațiile viitoare. Cu alte cuvinte, plângerea devine comportamentul „normal” al unei persoane, deoarece creierul lor se adaptează la acestea.

30 de minute de reclamații pot fi dăunătoare pentru creierul tău

Una dintre cele mai interesante constatări din studiu este că s -a demonstrat că nu este necesar să se plângă toată ziua pentru a fi afectată. De fapt, doar 30 de minute de expunere la reclamații în timpul zilei pentru a avea un impact asupra creierului nostru.

Cu toate acestea, dovezile științifice nu numai că subliniază că plângerea în mod constant atrofiați creierul, subliniază și beneficiile efectuării invers. O anchetă de Emmons și McCullough publicată în Journal of Personality and Social Psychology explică faptul că a avea o atitudine recunoștință se îmbunătățește bine. Potrivit studiului, cei care exprimă recunoștință adesea experimentează mai multe emoții pozitive decât alții.

Din cele de mai sus, am putea spune asta, nu doar să încetăm să ne plângem pentru a ne crește bunăstarea, ci și pentru a construi o atitudine pozitivă. Asta nu înseamnă că în viitor nu putem experimenta sau exprima niciun tip de neplăcere. Cu toate acestea, trebuie să fim atenți ca întreaga noastră viață să se învârtă pentru a elabora și comunica reclamații cu privire la orice.

La fel cum putem experimenta și exprima reclamațiile noastre cu privire la ceva, ar trebui să ne ocupăm și timp să simțim și să comunicăm recunoștința. În acest sens, vom reduce nivelul de stres și vom avea senzații și emoții mai plăcute și pozitive. Acest lucru nu este benefic doar pentru funcțiile cognitive, deci este pentru sănătatea emoțională generală.

În cele din urmă, este important să menționăm că plângerea atrofiază constant creierul și poate schimba modul în care ceilalți vă percep. Dacă avem acest obicei, alții ar putea crede că suntem oameni foarte negativi și evităm să petrecem timp cu noi. Pe termen lung, acest lucru poate genera sentimente de singurătate și tristețe care agravează situația.

Frustrarea: ce este, cum ne afectează și cum să -l înfruntăm

Referințe

• Bradberry, t. (2017). Cum comlainingul îți reîncepe creierul pentru negativitate.
• ENMONS, r. LA., & McCullough, M. ȘI. (2003). Numărarea binecuvântărilor versus sarcinile: o investigație experimentală a recunoștinței și a bunăstării subiective în viața de zi cu zi. Journal of Personality and Social Psychology, 84(2), 377-389.