Funcțiile somnului descoperind misterul nopții

Visul este o funcție biologică esențială pe care o experimentează toate ființele umane de -a lungul vieții noastre. În ciuda Petrecem aproximativ o treime din viața noastră dormind, Există încă o mulțime de mister în jurul funcțiilor somnului și a beneficiilor acestuia pentru sănătatea și sănătatea noastră. Faptul că visul a persistat de -a lungul evoluției, ne arată că este important funcțional. Dar natura și funcțiile somnului sunt încă supuse multor discuții și au fost propuse diferite ipoteze care pot deveni complementare între ele.

În acest articol, vom explora unele dintre teoriile și descoperirile științifice care au apărut în ultimii ani cu privire la funcțiile somnului și impactul său asupra vieții noastre de zi cu zi.

Conţinut

• Funcții de somn
  • 1. Conservarea Energiei
  • 2. Recuperarea și repararea corpului
  • 3. Consolidarea și învățarea memoriei
  • 4. Reglementare emoțională
  • 5. Eliminarea deșeurilor cerebrale
  • 6. Întreținerea sistemului imunitar
• Ce se întâmplă când nu dormim?
  • Referințe bibliografice

Funcții de somn

Funcțiile de somn sunt esențiale pentru sănătatea noastră fizică și psihică. Asigurarea de a avea suficientă calitate a calității este esențială pentru a menține o viață sănătoasă și echilibrată. Mai jos puteți vedea toate funcțiile care dorm:

1. Conservarea Energiei

Când dormim, cheltuim mai puțină energie, deoarece atunci când suntem la soare (visul visului), există unul Scăderea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a ritmului respirator, a tonusului muscular, a temperaturii corpului etc. Toate acestea sugerează că rolul posibil al somnului ar fi conservarea energiei.

Ideea că puterea visului de odihnă este susținută de faptul că mamiferele mici dorm mult mai mult, proporțional, în ceea ce privește mamiferele mari. Sunt animale cu o mare cerere de energie pentru termoreglare și locomoție, dar cu puține rezerve.

Dar cum explicăm că în timpul visului REM există o cheltuială metabolică ridicată? F. Snyder în 1969 a sugerat că Dream REM ar putea fi o perioadă în care există mai multă activare a creierului, în cazul în care trebuie să fiți atenți la pericolele posibile. Unele specii, pentru a evita posibilele pericole care implică faptul de a intra în somn, au dezvoltat un model de somn diferit pentru fiecare emisferă cerebrală. De exemplu, Delphin Tursiops truncatus, în care fiecare emisferă doarme separat.

2. Recuperarea și repararea corpului

Una dintre cele mai cunoscute funcții ale somnului este rolul său în recuperarea și repararea corpului. În timpul somnului, corpul nostru îndeplinește diverse funcții, cum ar fi Repararea țesăturilor, eliberarea hormonilor de creștere și eliminarea produselor reziduale. Aceste procese sunt cruciale pentru a menține o sănătate bună și pentru a preveni bolile.

Rata metabolică în timpul somnului reprezintă 15% din cel pe care îl păstrăm în veghe. Reducerea proceselor metabolice este, de asemenea, legată de caracteristica temperaturii corpului.

Cu toate acestea, studiile privării de somn nu au furnizat dovezi convingătoare că visul este necesar pentru a menține o funcționare normală a organismului, deoarece în aceste studii nu există un răspuns important la stres al organismului. În plus, pe de o parte, Privarea de somn nu împiedică capacitatea oamenilor de a efectua exerciții fizice; Și pe de altă parte, avem acel exercițiu fizic nu face ca persoana să doarmă mai multe ore (deși poate dormi înainte).

El Visul ar fi un proces în care se oferă diferite procese anabolice care încearcă să compenseze uzura fizică și emoțională a veghe; Aceasta ar fi o nevoie fiziologică vitală, dormim pentru că trebuie să ne odihnim și să redobândim puterea. Faptul că în unele perioade de somn există o eliberare de hormoni, ar putea susține această ipoteză.

3. Consolidarea și învățarea memoriei

Visul joacă, de asemenea, un rol fundamental în consolidarea memoriei și a învățării. În timpul visului, Creierul nostru procesează și organizează experiențele și cunoștințele dobândite pe parcursul zilei. Acest lucru permite minții noastre să creeze conexiuni mai solide și mai durabile între diferite concepte, ceea ce facilitează memoria și înțelegerea informațiilor noi.

Oamenii arată puține deficite fiziologice după câteva zile de privare; in schimb, Da, abilitățile intelectuale sunt modificate. După o perioadă de privare de somn poate apărea Modificări perceptive și halucinații.

După perioade prelungite de privare de somn, subiecții arată o cantitate mai mare de vis de rem și, mai ales, de soare.

Visul pare necesar pentru funcționarea normală a creierului.

Multe studii, în special cu animalele, au studiat relația dintre REM Dream și Procesele de învățare și memorie, Mai ales din următoarele observații:

• Existența deincronizării corticale
• Aspectul ritmului hipocampal theta
• A crescut fluxul de sânge
• Creșterea sintezei proteinelor
• O anumită corelație filogenetică între visul REM și capacitatea de învățare a speciilor.
• Existența corelațiilor semnificative între visul REM și capacitatea de învățare și memoria subiecților.
• Activare în timpul somnului REM de structuri cu o componentă afectivă puternică a memoriei, cum ar fi amigdalele.

Într -un experiment realizat în 1994 de Karni și alții, s -a observat că privarea de somn Rem după o sesiune de învățare a implicat o retenție slabă a sarcinii a doua zi. Pe de altă parte, privarea soarelui nu a produs aceste efecte deteriorate.

Într -un alt experiment, s -a demonstrat, de asemenea, că modelele creierului care sunt înregistrate în hipocampul șobolanilor care în timpul zilei au călătorit cu un labirint (au fost răsplătiți cu mâncare), se reproduc foarte exact când șobolanii dorm dormi. Această relație devine atât de precisă încât cercetătorii ar putea spune în ce parte a labirintului ar fi animalul dacă ar fi treaz.

Unii autori, precum F. Crick, crede asta REM Dream ar permite memoria memoriei acelor informații care nu ne sunt utile, că nu trebuie să ne reținem. Pe de altă parte, alți autori cred că aceasta ar fi o funcție a soarelui. Poate fi, de asemenea, că fiecare perioadă contribuie diferit la procesele de învățare și memorie.

4. Reglementare emoțională

Somnul și reglementarea emoțională sunt intim legate, iar o pauză bună este esențială pentru a menține sănătatea emoțională optimă. În timpul somnului, creierul procesează și organizează experiențele emoționale trăite în timpul zilei, permițând o mai bună înțelegere și adaptare la stimuli emoționali. Lipsa de somn, pe de altă parte, poate avea un impact negativ asupra capacității noastre de a ne regla emoțiile și de a gestiona stresul. În continuare, sunt descrise câteva aspecte cheie ale relației dintre somn și reglementarea emoțională:

1. Procesare emoțională în timpul somnului: În timpul somnului, mai ales în timpul fazei de somn de mișcare rapidă (REM), creierul procesează și consolidează experiențele emoționale ale zilei. Acest proces ajută la reducerea intensității emoțiilor negative și la integrarea acestora mai adaptivă în memoria noastră emoțională. În plus, REM Dream este esențial pentru procesarea informațiilor emoționale și pentru formarea de amintiri emoționale stabile.
2. Impactul lipsei de somn asupra emoțiilor: Lipsa somnului poate modifica reglarea emoțională și poate crește susceptibilitatea la emoții negative, cum ar fi iritabilitatea, anxietatea și tristețea. Studiile au arătat că persoanele lipsite de somn tind să experimenteze o reactivitate emoțională mai mare în fața evenimentelor negative și o capacitate mai mică de a se bucura de experiențe pozitive. De asemenea, pot avea mai multe dificultăți în gestionarea stresului și recuperarea emoțională din situații adverse.
3. Somn și sănătate mintală: Calitatea și cantitatea somnului sunt strâns legate de sănătatea mintală. Lipsa cronică de somn a fost asociată cu un risc crescut de tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea. Problemele timpurii de somn pot fi esențiale pentru prevenirea sau tratarea acestor tulburări.
4. Somn și luarea deciziilor emoționale: Lipsa de somn poate afecta și capacitatea noastră de a lua decizii emoționale și de a evalua în mod corespunzător situațiile sociale. Oamenii lipsiți de somn pot avea dificultăți în recunoașterea emoțiilor la ceilalți și să interpreteze corect semnalele emoționale în mediul lor, ceea ce poate duce la mai puțină empatie și abilități sociale.

5. Eliminarea deșeurilor cerebrale

Visul joacă un rol fundamental în eliminarea deșeurilor cerebrale, ceea ce este crucial pentru a menține sănătatea și funcționarea corectă a creierului. În timpul visului, în special în faza de somn a undelor lente sau a somnului profund, creierul este dedicat activ eliminării substanțelor toxice și a deșeurilor care se acumulează în timpul orelor de veghe.

Un sistem cheie în acest proces de curățare cerebrală este sistemul glinfatic. Acest sistem, descoperit în 2012 de Dra. Maiken Nedergaard și echipa sa, constă dintr -o rețea de canale perivasculare în care lichidul cefalorahidian circulă. Sistemul glinfatic funcționează ca un „sistem de curățare” care elimină produsele reziduale și substanțele toxice din creier, inclusiv proteine ​​beta-amiloide și tau, care sunt legate de boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.

Funcționarea sistemului glinfatic este mai eficientă în timpul somnului din cauza mai multor factori:

1. Modificări în spațiul extracelular: În timpul somnului, spațiul extracelular al creierului se extinde, ceea ce permite lichidului cefalorahidian să circule mai ușor și eficient prin canalele perivasculare ale sistemului glinfatic.
2. Scăderea activității neuronale: Scăderea activității creierului în timpul somnului profund reduce cererea de energie a creierului, ceea ce permite mai multă energie dedicată proceselor de curățare și eliminare a deșeurilor.
3. Modificări ale activității celulelor gliale: Celulele gliale, cum ar fi astrocitele și celulele microglia, sunt implicate în procesul de curățare a creierului. În timpul somnului, activitatea acestor celule este modulată pentru a facilita eliminarea deșeurilor.

6. Întreținerea sistemului imunitar

Visul are, de asemenea, un impact asupra sistemului nostru imunitar. Lipsa somnului ne slăbește apărarea și ne face mai susceptibili la infecții, boli și tulburări cronice. În timpul somnului, corpul nostru produce proteine ​​numite citokine, care sunt cruciale pentru combaterea infecțiilor și menținerea unui sistem imunitar puternic.

Relația dintre somn și sistemul imunitar se bazează pe mai multe aspecte:

1. Producția de citokine: În timpul somnului, mai ales în fazele somnului profund, organismul produce proteine ​​numite citokine. Aceste citokine, cum ar fi interleucina-1 (IL-1) și factorul de necroză tumorală ALFA (TNF-ALFA), au proprietăți antiinflamatorii și ajută la reglarea răspunsului imunitar. Producția de citochine este esențială pentru combaterea infecțiilor, inflamațiilor și a altor boli.
2. Activitatea celulară imunologică: Visul influențează, de asemenea, activitatea diferitelor celule ale sistemului imunitar, cum ar fi limfocitele T și celulele ucigătoare naturale (NK). Aceste celule joacă un rol important în răspunsul imun și în apărarea împotriva infecțiilor și bolilor. În timpul somnului, activitatea acestor celule este modulată pentru a optimiza funcția imunitară.
3. Echilibrul dintre sistemul nervos și sistemul imunitar: Visul ajută la menținerea unui echilibru adecvat între sistemul nervos și sistemul imunitar. Lipsa somnului poate provoca o creștere a stresului și activarea axei hipotalamus-hipofiză-supernală (axa HPA), ceea ce poate duce la o scădere a funcției imunitare.
4. Recuperare și reparație: Visul permite organismului să se recupereze și să se repare, ceea ce este esențial pentru a menține un sistem imunitar sănătos. În timpul somnului, organismul realizează diverse procese de reparații și regenerare celulară care sunt cruciale pentru a menține un sistem imunitar puternic și eficient.

Lipsa de somn, pe de altă parte, poate slăbi sistemul imunitar și poate crește sensibilitatea la infecții, boli și tulburări cronice. Studiile au arătat că lipsa somnului este asociată cu o reducere a producției de citokine și o scădere a funcției celulelor imune. În plus, privarea de somn poate crește riscul de infecții, cum ar fi răcelile și gripa, și afectează negativ capacitatea organismului de a combate bolile și de a se recupera de la ele.

Ce se întâmplă când nu dormim?

Experimente diferite cu privarea de somn indică faptul că acest lucru trebuie să aibă un rol important în sistemul homeostatic al corpului, controlul temperaturii și echilibrul sistemului imunitar și care participă probabil la Funcții cognitive.

De exemplu, s-a observat că șobolanii privați de somn timp de 3-4 săptămâni sfârșesc să moară; Dacă sunt lipsiți de REM, supraviețuiesc de două ori mai mult timp. La începutul privării, ei mănâncă mai mult decât în ​​mod normal, se presupune că nu pierde în greutate, dar totuși nu recuperează echilibrul caloric, apoi pierd controlul temperaturii și, de asemenea, slăbesc sistemul imunitar.

În orice caz, faptul că găsim visul ca un fenomen la toate speciile de mamifere și păsări, indică faptul că, cel puțin în parte, Este necesar fiziologic.

Efectele privării de somn nu par a fi la fel de drastice la oameni ca la animale. Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri descrise la om este cazul unui băiat care a petrecut unsprezece zile fără somn. Simptomele care au apărut progresiv au fost starea de spirit proastă, amețeli și greață, probleme de memorie, senzație de oboseală și tremur. Când a decis să doarmă, a făcut -o timp de cincisprezece ore la rând, apoi a ținut douăzeci și trei de ore trezite, să se întoarcă la somn timp de zece ore. Împotriva oricărei prognoze, nu au existat efecte secundare și după o săptămână ritmul său de somn a fost total normal.

Cât timp poate petrece o persoană care dormi?

Ceea ce este sigur, este că visul pare că fiziologic este necesar pentru a supraviețui și pentru o bună funcționare a creierului.

Referințe bibliografice

• Alcántara-Montero, a., & Alvaro, P. K. (2017). Importanța somnului: repercusiuni de sănătate. Revista medicală clinică Las Condes, 28 (5), 605-615.
• Diekelmann, s., & Născut. (2010). Memorie în somn: consolidarea memoriei în timpul somnului. Revista Neurology, 50 (2), 103-110.
• García-García, f., Drucker-Colín, r., & Fernández-Mas, r. (2010). Somn și plasticitate sinaptică. Sănătate mintală, 33 (4), 299-306.
• Guzmán-Marín, r., Soto-Rodríguez, s., Rodríguez-Velázquez, e., & Arias-carrion, sau. (2012). Funcțiile de vis și vis sunt în memorie. Sănătate mintală, 35 (5), 359-364.
• Xie, l., Kang, h., Xu, q., Chen, m. J., Liao și., Thiyagarajan, m.,... & Nedergaard, m. (2013). Visul conduce clearance -ul metabolic al creierului. Science, 342 (6156), 373-377.
• BesEdovsky, l., Lange, t., & Născut. (2012). Funcția de somn și imunitate. Pflügers Archiv - European Journal of Physiology, 463 (1), 121-137.